Ninge cum doar in iarna pe ulita am mai vazut :-)

-ulita moderna-

O carte preferata din copilarie este Iarne pe ulita.
nu era o carte obisnuita, era mai mare si foarte frumos ilustrata...in Bucuresti este ca in Iarna pe Ulita :-)
Imi pare rau ca nu mai am sania....aveam fiecare sania lui, acum sunt sigura ca foarte putina lume in Bucuresti mai are sanie, si oricum chiar daca vrei sa cumperi nu cred ca mai gasesti cum erau pe vremuri....pe prima sanie incapeam toti 3 si tata ne tragea, imi placea cum scartiiau pasii pe zapada,
apoi la derdelus ne tot certam....si nu mai stiu cum au mai aparut inca 2 sanii. Una cu scandura verde...era cea mai faina si inca una mica mica stateai la derdelus pe ea cu picioarele mai mult afara, pacat ca nu am poze din acea vreme. Oricum era plin derdelusul de copiii, derdelusul e tot acolo dar cred ca au disparut saniile...probabil toate au fost furate de pe scara blocului, dar eu niciodata nu mi-am legat sania acolo.
Saniusul avea un zgomot aparte, cred ca acest zgomot face parte din traditia romaneasca....si se pierde si aceasta traditie.
Nu imi imaginez copilaria si iarna mea din Bucuresti in alta tara si nici nu stiu cum ar fi sunat in alta limba. Cred ca iarna romaneasca inca mai are multe lucruri deosebite.
E una din putinele zile cand in Bucuresti este mai multa zapada ca la munte, ajung acasa si mergem pe partie!! Merg in parc sa fac poze la derdelus, poate gasesc si sania mea la un copil...sper ca nu a ajuns la fiare vechi, ce urme de rugina mai lasa pe zapada in primii pasi.
Ninge cum doar la Turnuri am mai prins in ultimele ierni asa zapada

From martie 2005 TURNURI

era frumos daca de la birou azi ma duceam direct aici, dar ma voi bucura sa fiu inzapezita in Bucuresti

From martie 2005 TURNURI